Pentru performanta schimbarea trebuie sa vina din interior
„Toti vor sa schimbe lumea, dar nimeni nu vrea sa se schimbe pe sine”. Este un adevar pe care Lev Tolstoi l-a spus acum mai mult de 100 de ani, dar care ramane actual.
Degradarea invatamantului romanesc a inceput odata cu cea a nivelului de trai si a ascutirii represiunii, in a doua jumatate a anilor 70. Atunci a fost impus ca principal criteriu de performanta pentru profesori promovabilitatea elevilor lor, iar majoritatea au ales calea cea mai usoara trecandu-i pe toti clasa… De atunci, invatamantul nostru a inceput sa alunece pe panta transformarii intr-o fabrica de diplome, care de multe ori nu se bazeaza aproape deloc pe cunostintele acumulate.
Lucrurile s-au inrautatit dupa 90, cand au apărut universitatile particulare, unde oamenii care-si platesc scolarizarea au pretentia sa primeasca in schimb diploma mimand invatarea, dar si prin promovarea asidua a nonvalorii. Modelele cele mai frecvente scoase in fata de televiziuni, care au devenit principalul mijloc de informare, sunt fie frivole, tot felul de pitipoance care-și expun nurii si vidul cerebral, fie politicieni care, in general, nu au reusit in meseria lor si atunci s-au hotarat sa incerce sa conduca tara, desi majoritatea dintre ei atunci cand deschid gura spun doua vorbe si trei prostii…
Atunci cand am hotarat sa incerc sa imi trimit fata sa studieze in strainatate stiam ca nu va fi usor. In primul rand trebuia sa vrea si ea. In al doilea rand, in lumea de azi, nu mai există nici o garantie a unor venituri constante pe termen lung, iar trimiterea unui copil 
sa studieze in strainatate este o investitie la fel de mare ca achizitia unei masini de fite.
Nu am regretat niciodata, cu atat mai mult cu cat, intalnindu-se cu prietenii ei in timpul scurtelor vizite pe-acasa, ea imi povesteste despre modul in care se iau examenele de master in Romania fara a da prea mult pe la scoala.
Problema este ca schimbarea in viata profesionala a devenit o continuitate. Trebuie să fim pregatiti in permanenta sa dam piept cu meserii care nu au existat in urma cu 5 ani si probabil nu vor mai exista peste alti 10. Fara un bagaj de cunostinte suficient, fara dorinta de a ne perfectiona in permanenta, adaptarea la aceasta schimbare devine din ce in ce mai dificila. Si daca acum se spune ca suntem expirati dupa 50 de ani si nimeni nu mai vrea sa ne angajeze, ne putem trezi cu o scadere a acestui termen de expirare spre 30 si un pic de ani.
O diploma, chiar universitara, ramane o hartie fara valoare daca nu este dublata de niste cunostinte de baza si de dorinta unei perfectionari continue, a acumularii de noi idei si a largirii propriului orizont. Flexibilitatea, adaptabilitatea, puterea de munca si dorinta de a invata in permanenta sunt calitatile cele mai importante pe care trebuie sa le transmitem copiilor pentru a reusi.
Ben Franklin a spus ca „atunci cand am terminat sa ne schimbam, suntem terminati”. Eu cred ca pana in momentul in care ne intindem in pat, cu mainile pe piept, pentru a trece dincolo, unde nu mai exista „nici durere, nici intristare, nici suspin”, suntem prea tineri pentru a fi terminati si trebuie sa continuam sa ne perfectionam educatia in aceasta lume, care accelereaza si se micsoreaza.