Izabela Caragea Marinescu, autoarea acestui material, ne invita sa reflectam asupra unor lucruri simple, prezentate fluid si argumentat. Lectura placuta!
Ca parinti, avem tendinta de a pune pe umerii scolii si a profesorilor intreaga responsabilitate pentru educatia copiilor nostri. Ne spalam pe maini sub acoperirea celor sapte ani de acasa (pardon, sase ani acum de cand cu clasa pregatitoare, pe nedrept luata gradinitei, dupa parerea mea). Suspinam dupa vremuri apuse cand ne permiteam sa crestem cu cheia de gat si ne batem cu pumnul in piept de cat de vrednici am ajuns. Un pic de analiza individuala insa si se schimba intreaga perspectiva.
Lucrez de multi ani cu elevii si parintii lor, cam de tot atatia ani sunt si mama. Am sansa de a privi din multe unghiuri relatiile familiale. Defect profesional probabil, caci meseria de jurnalist m-a invatat sa ma documentez din mai multe surse inainte de a puncta esentialul ce merita a fi transmis mai departe drept informatie de interes general.
Ritmul in care ne desfasuram vietile este prea alert, ne dedicam prea mult serviciului, ajungem prea tarziu seara acasa si este al naibii de dureros sa citesti mesaje de genul Mi-as dori ca mama mea sa se joace mai mult cu mine, As vrea sa folosesti telefonul doar la serviciu, Mi-as dori sa nu ne mai certam, si asa nu apuc sa te vad in fiecare zi, Mi-as dori sa ai mai mult timp sa stai cu mine sa facem activitati. Cam asa au aratat felicitarile de 8 Martie anul acesta…
La sfarsitul zilei, orice parinte isi doreste, imi place sa cred, sa petreaca cateva ore de calitate alaturi de copilul lui. Ca sa nu mai vorbim de cata nevoie au copiii de a sta langa parintii lor in liniste si armonie, fie implicati in activitatile casnice, fie la o cina in familie, fie la un joc de masa sau la un film si un castron de popcorn, fie la un club de lectura organizat ad-hoc, la ei sau la voi in dormitor. O ora-doua in fiecare seara de genul acesta, cu discutii prietenoase, pe intelesul lor, si poti vedea diferenta. Rezultatele scolare se vor imbunatati, comunicarea va fi mai sincera si mai eficienta, toti membrii familiei se vor trezi mai odihniti si mai bine dispusi, iar calitatea intregii vieti se va imbunatati.
Promovez cu mult entuziasm genul de program dupa scoala, pentru ca o astfel de activitate complexa a ajuns sa nu mai fie un moft, ci o necesitate.
Copiii au nevoie de limite, iar scoala inca isi face treaba. Au aparat voci care blam
eaza programa incarcata, temele din abundenta, profesorii sau invatatorii depasiti de evolutia si trendurile societatii. Cu toate acestea, elevii tot au nevoie de rutina, de exercitiu, de activitati extracuriculare care sa le largeasca orizontul si să le dea posibilitatea de a-si descoperi si perfectiona talentele. Dar au nevoie si de odihna, de joaca, de creatie, de libertate. Dar toate acestea intr-un mediu organizat si atent pregatit. Si nu acasa, cel putin nu in primii ani de scoala.
Exigentele cresc, tehnologia evolueaza, limbile straine sunt la mare cautare si, cu totii, ne dorim un viitor mai bun pentru copilul nostru. Timp sa traversam orasul pentru a avea oportunitatea de a experimenta diverse sporturi nu prea ne mai ramane.
Socializarea din fata blocului a devenit riscanta, asa ca este nevoie de un spatiu organizat si supravegheat. O persoana de incredere care sa ii dea o masa calda si cineva care sa-l supravegheze si sa-l ajute la teme nu isi permite oricine sa plateasca.
Sunt o serie de apecte la care trebuie sa deschidem larg ochii cand inscriem copilul intr-o institutie de profil si decidem sa-l lasam acolo mare parte din zi, dupa ce suna clopotelul de iesire.
Cine il preia de la scoala, apropierea fata de casa, cum arată spatiul, cine il insufleteste, curatenia, posibilitatea de relaxare si joaca la orice varsta, un pranz cald si sanatos, personal bine instruit sa il ghideze pe drumul corect, paleta larga de activitati extracurriculare, dar si detaliile contractuale. Putină atentie la aceste detalii, va rog, pentru ca increderea pe care o capatati sa ajunga si la copilul dvs!
Asadar, cu ajutoarele de incredere, perioada scolara poate redeveni cea mai frumoasă varsta. Lasati-va copiii sa-si creeze propriile amintiri ce vor merita a fi povestite, chiar daca nu vor mai derula banda de la casetele audio cu pixul si nu vor mai trage cu cornete cu bolduri.
Sunt Izabela Caragea Marinescu
- consultant in educatie
- consilier pentru dezvoltare personala
- antreprenor, fondator al unui club pentru copii (Elefantelul curios)
- mama a doi baieti superbi
- de formare jurnalist, fost prezentator TV