Oana Stan: responsabilitate si exigenta

Oana Stan - responsabilitate si exigenta

Oana considera ca are o mare responsabilitate ca parinte si este foarte exigenta fata de sine. Sunt cateva elemente in acest interviu care o diferentiaza pe Oana. Va invitam sa le descoperiti.

Sunt Oana Stan, am 27 de ani si Ava este fetita mea in varsta de 11 luni. Eu si Ava locuim in Techirghiol, orasul meu natal, in care conduc si afacerea pe care am lansat-o cand aveam 23 de ani. Ava si Techir sunt copiii mei si esenta activitatii mele de mama si de antreprenor.

1. Care este cea mai mare schimbare petrecuta la venirea pe lume a copilului tau?

Ava se pregateste sa implineasca 1 an pe 6 martie, iar un an de zile a fost o perioada suficienta pentru a constientiza cat de mult mi s-a schimbat si imbogatit viata. Inca din momentul in care am aflat ca sunt insarcinata am realizat ca aducerea pe lume a unui copil implica o responsabilitate suprema si ca acest eveniment este cu adevarat ‘life changing’. Ava este cea mai frumoasa surpriza din viata mea, o surpriza dorita si chemata, deoarece mereu mi-a placut ideea de a fi mama tanara.

Cred ca venirea Avei m-a responsabilizat si m-a determinat sa devin cea mai buna varianta a mea. Lucrul acesta il mai simtisem si cu afacerea pe care o administrez, dar acum era un sentiment diferit. Nu m-au speriat niciodata nasterea naturala, alaptatul, diversificarea, trezirile peste noapte, dintisorii, consider ca toata aceste etape sunt naturale si cu o minte si inima deschisa se poate trece usor prin ele. Cred ca provocarea cea mai mare pentru mine o reprezinta educarea copilului, a viitorului adult, si dezvoltarea inteligentei emotionale a acestuia.

Venirea Avei pe lume m-a schimbat pe mine, am devenit mult mai atenta la modul in care vorbesc, modul in care gandesc, modul in care ma manifest. Realizez ca urmeaza sa fiu un exemplu pentru ea si vreau sa fiu cel mai bun exemplu posibil. Citesc foarte mult despre copii si parenting, analizez foarte mult alte familii, si incerc sa imi setez obiective clare pentru educatia pe care urmeaza sa i-o acord Avei. Consider ca trebuie sa privesc acest lucru ca pe un proiect extrem de important si voi aplica acceasi pasi pe care ii aplic si in proiectele de business: research, planificare, decizii strategice, masurare si analiza.

Mai mult de atat , ma consider responsabila sa implic si ceilalti oameni care o iubesc pe ea in acest proces (tatal, bunicii, strabunicii, prietenii) si sa ii ghidez in a face impreuna o echipa ideala pentru
dezvoltarea armonioasa si echilibrata a Avei.

2. Cere este cel mai bun sfat primit si ce sfat ai dori sa dai tinerilor parinti?

Sa fie relaxati si sa nu refuze ajutorul. Relaxarea vine dintr-o intelegere atenta a ceea ce inseamna un copil si ce inseamna rolul de parinte. Informatia este putere, iar accesul la informatia corecta si valoroasa este atat de facil acum. Eu cred ca asteptarile fata de parintii zilelor noastre ar trebui sa fie mult mai mari. Este si pacat cu atat de mult acces la studii, carti de parenting, filmulete, bune practici, psihoterapie, sa nu aducem in societate oameni mult mai buni.

Relaxarea apare tocmai cand ai acces la toata aceasta informatie si cand nu exista frica de necunoscut. Cu cat esti mai relaxat cu atat copilul simte asta si se dezvolta natural, fara sa se simta cenzurat si ingradit.

Iar ajutorul primit de la parinti, bunici, prieteni este extrem de valoros si el, mai ales ca toate aceste persoane sunt gata si dornice sa ajute. Eu consider ca, cu cat sunt mai multe persoane in jurul copilului, cu cat copilul creste intr-un mediu activ si ia contact cu persoane diverse, se pregateste mai mult in a se bucura de diversitatea lumii.

Le recomand cu drag viitorilor parinti sa participe la cursuri prenatale, sa citeasca si sa se informeze si sa discute despre schimbarile pe care urmeaza sa le experimenteze.

3. Care este intrebarea cea mai simpatica ivita din curiozitatea copilului tau?

Eu abia astept ca Ava sa incepa sa comunice si verbal, insa pana atunci o face din priviri, din gesturi sau diverse sunete. Imi este clar ca este un copil extrem de curios si asta ma bucura enorm. O las sa descopere totul in jurul ei, sa puna mana, sa mearga in brate la oricine doreste, sa se joace cu cartile, sa guste tot felul de arome, tocmai ca sa ii cultiv aceasta curiozitate si sa iti pregatesc terenul pentru simpaticile intrebari ce urmeaza sa vina. Le astept cu maaaare entuziasm! Sper sa le fac fata si sa
fiu spontana cu raspunsuri creative si interesante pentru Ava.

4. Numeste 3 valori pe care doresti sa i le transmiti?

In primul rand bunatatea, imi doresc sa devina un om bun si bland, empatic care sa livreze dragoste si armonie in jur. Apoi o voi ajuta sa invete ce este responsabilitate si sa isi ia in serios indatoririle si actiunile. Si as mai vrea sa-i transmit cu succes despre importanta curajului. O voi ghida sa devina o persoana curajoasa, aventuriera, dornica sa isi depaseasca limitele, sa iasa din zona de confort, sa fie curioasa sa descopere mereu urmatorul nivel fara sa ii fie frica de nescunoscut sau de esec. Cred ca Ava are mare potential sa devina un om bun, responsabil si curajos.

5. Cum reusesti sa echilibrezi timpul petrecut la job cu cel alocat familiei? Care este activitatea preferata cu copilul tau?

Aici este adevarata provocare pentru mine. Ava a aparut intr-un moment in care afacerea mea era in plin proces de scale-up si asta cerea atenta mea implicare. Am muncit zilnic si in timpul sarcinii si apoi la o luna de la nastere mi-am reluat treptat sarcinile. Am reusit sa o alaptez timp de 10 luni, desi imi propusesem 1 an, dar intarcarea s-a intamplat natural, ceea ce ma multumeste.

Este bine stiut faptul ca atunci cand conduci propria afacere nu te poti incadra intr-un interval de munca 09:00-17:00. Norocul meu consta in faptul ca punctul de lucru/fabrica este foarte aproape de casa, iar biroul firmei este chiar intr-un spatiu amenajat din casa. Astfel, imi este usor sa fac un program comun de schimb cu mama mea care se ocupa de productia de sapun natural, dar se ocupa si de Ava.

Cel mai greu este cu plecarile la Bucuresti, dar incerc sa organizez lucrurile in asa fel incat sa le pot lua si pe ele de multe ori. Este greu de organizat perfect un astfel de program, dar imi dau silinta. Ava are
totusi o rutina zilnica in ceea ce priveste somnul si mesele, astfel anumite lucruri sunt previzibile si stiu ce am de facut. Ma ocup mai ales seara de ea cand ne jucam, citim, ne giugiulim si ne ocupam de cina, baita si ritualul de adormire. Imi place cel mai mult sa ne jucam cu cartile interactive, si sa-i fac baie si apoi sa o adorm in bratele mele. Sunt momente unice, de nepretuit.

6. Cum te raportezi la sistemul de invatamant? Ce asteptari ai?

Am foarte mari emotii. Educatia este extrem de importanta pentru mine si imi doresc ca Ava sa se bucure de experiente care ii vor dezvolta atat partea de hard skills cat si soft skills. Imi este clar ca nu pot sa ma bazez pe sistem si trebuie sa fac un plan pentru educatia Avei. Pentru ca primul pas este cresa/gradinita, ma gandesc tot mai serios la a pune bazele unei mini-gradinite pe modelul home-school, in Techirghiol, orasul in care locuim. In ceea ce priveste scoala, voi pune foarte mare accent pe
activitatile extra scolare precum tabere, scoli de vara, excursii, schimburi de experienta. Voi comunica mereu cu Ava si vom decide impreuna ce alege sa faca, insa sunt dispusa sa o expun la orice experienta noua.

Nu o voi priva de invatamantul de stat, dar cu siguranta nu ma voi limita numai la asta si ma voi implica activ in calitatea infrmatiei si a experientelor primite. Educatia de calitate pe care copiii nostri o
merita este mult prea importanta pentru a nu ne lupta pentru ea.

7. Cum definesti succesul pentru copilul tau?

Un copil cu zambetul de buze, un copil sigur pe el, echilibrat, armonios si curios, dornic sa se descopere pe sine si sa descopere lumea.

Inca de cand era in burtica imi doream sa o ghidez pe Ava sa devina un copil independent si autonom, cred ca atunci cand descoperi lumea asa cum simti tu ca trebuie sa o faci, inseamna ca ai libertatea de a alege ce este mai bine pentru tine.

8. Care sunt cele mai mari provocari pe care le ai ca parinte?

Asa cum am mai spus, provocarea cea mai mare mi se pare faptul ca avem in mana o responsabilitate suprema. Copilul nostru este viitorul adult care va impacta lumea in bine sau in rau, sau nu o va impacta deloc. Eu imi doresc ca Ava sa dea tot ce are mai bun de oferit lumii.

Ava fiind inca un bebelus, provocarile mele nu sunt atat de mari acum. Simt ca este o chimie intre noi si reusim sa ne intelegem foarte bine. Nu a existat nimic care sa ma puna in mare dificultate pana acum, si cred ca totul tine de o atitudine relaxata. Singurele momente in care ma simt neputincioasa si unde lucrez cu mine sa invat sa le manageriez mai bine, sunt momentele in care da semne ca nu se simte bine, sau tuseste pentru ca a inghitit o bucata de mancare mai mare, sau plange foarte tare si nu poate
sa-mi explice motivul. In acele clipe traiesc un cumul de sentimente de agitare si de teama si ma simt coplesita de tensiunea momentului. Deci momentan, provocarea cea mai mare pentru mine este sa imi controlez aceste trairi in momentele in care Ava are nevoie mare de mine sa fiu puternica si
lucida.

Oana este mama si antreprenor (Co-founder & Brand Manager TECHIR, http://www.techir.ro).

Va invitam sa cititi alte interviuri realizate din experienta parintilor aici: http://eduperformance.ro/category/experienta-parintilor/.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *