Procesul de predare și învățare pentru elevi – salt spre o nouă eră a digitalizării
În contextul pandemiei globale, în România și nu numai, învățământul online pare singura posibilitate responsabilă, de aceea digitalizarea educației este accelerată.
În învățământul public există numeroase probleme cu care se confruntă elevii, părinții și profesorii însă, cu pași mici și siguri, punem bazele schimbării educației din România.
Pandemia COVID-19 a dus la închiderea școlilor din întreaga lume. La nivel global, peste 1,2 miliarde de copii studiază în afara clasei. Drept urmare, educația s-a schimbat dramatic, odată cu creșterea semnificativă a e-learning-ului, prin care predarea se desfășoară de la distanță și pe platforme digitale.
Este învățarea online la fel de eficientă?
Cercetările sugerează că învățarea online crește nivelul de asimilare al informațiilor și că necesită mai puțin timp, ceea ce înseamnă că modificările digitale provocate de Coronavirus ar putea rămâne pe termen lung.
Pentru cei care au acces la tehnologia potrivită, există dovezi că învățarea online poate fi mai eficientă în mai multe moduri.
Unele cercetări arată că, în medie, studenții rețin cu 25-60% mai mult material atunci când învață online, comparativ cu doar 8-10% într-o clasă. Acest lucru se datorează în principal studenților, care pot învăța mai repede online.
De asemenea, învățarea online necesită cu 40-60% mai puțin timp pentru a învăța decât într-un cadru de clasă tradițional, deoarece elevii pot învăța în ritmul lor, revenind înapoi și recitind, sărind sau accelerând prin concepte după cum aleg.
Provocările învățării online
Există, totuși, provocări de depășit. Unii elevi fără acces fiabil la internet și/ sau tehnologie se luptă să participe la învățarea digitală; acest decalaj se observă cel mai mult între mediul urban și cel rural.
Cu toate acestea, eficacitatea învățării online variază în funcție de grupele de vârstă. Consensul general asupra copiilor, în special a celor mai mici, este necesitatea unui mediu structurat, deoarece copiii sunt mai ușor distrași.
Pentru a beneficia pe deplin de învățarea online, trebuie să existe un efort concertat pentru a furniza această structură, însă să se depășească replicarea unei clase/ prelegeri fizice prin capabilități video, folosind în schimb o serie de instrumente de colaborare și metode de implicare care promovează incluziunea, personalizarea și inteligența.
Ce se întâmplă la nivel global?
Un sondaj realizat de UNESCO a concluzionat că majoritatea sistemelor de educație, din cele 61 de țări chestionate, au implementat măsuri legate de învățarea la distanță.
Școlile, profesorii, familiile și cursanții au preluat e-learning-ul în general, unde predarea se desfășoară de la distanță și pe platforme digitale.
Există câteva excepții, de exemplu Suedia nu și-a închis școlile primare și, de exemplu, în Belgia și Norvegia, câteva instituții școlare au rămas parțial deschise pentru copiii ai căror părinți lucrează în sectoare esențiale.
În plus, guvernele din întreaga lume utilizează tehnologii pentru a oferi oportunități de învățare la distanță pentru elevi în timp ce școlile sunt închise, care sunt susținute de Banca Mondială. Banca Mondială furnizează un catalog cu măsurile luate pentru fiecare țară.
Utilizarea conținutului digital în educație la nivel mondial a fost relativ neobișnuită înainte de începerea crizei.
Doar 20% dintre țări au avut resurse digitale de învățare în predare, dar numai în unele școli. Doar 10% dintre țări dispuneau de capacități de învățare digitale mai solide, oferind o parte din materialele educaționale disponibile în afara școlii. Potrivit Băncii Mondiale, nicio țară nu are un curriculum digital universal pentru predare și învățare.
Aceste cifre pictează o imagine a eforturilor pe care guvernele și școlile au trebuit să le depună pentru a trece rapid la învățarea la distanță pentru a asigura continuitatea învățării.
Schimbări în viitor
Pe termen lung, s-ar putea observa posibile schimbări permanente ale sistemelor educaționale.
Acest lucru nu numai că necesită adaptarea la utilizarea tehnologiei, dar – odată cu creșterea volumului de date despre comportamentul și performanțele elevilor – forțează și școlile să ia în considerare în continuare confidențialitatea și protecția datelor personale ale elevilor.
„Am reuşit să călătorim virtual, împreună, cu pregătiri şi bagaje, deci ne-am creat noi conexiuni emoţionale. Am văzut Sankt Petersburg şi New York împreună.
Avantajul este acela legat de noutatea acestei realităţi, fiind o experienţă inedită, are un farmec ataşat. Este o invitaţie de nerefuzat pentru copiii nativi digital. Dezavantajele sunt lipsa apropierii fizice şi oboseala psihică pe care o cauzează expunerea la ecran“, a declarat prof. Claudia Chiru pentru Adevărul.
Concluzii
Adaptarea la școala online este un proces cu care s-au confruntat atât profesorii, cât și elevii, stârnind emoții și temeri intense de ambele părți.
Cert e că integrarea tehnologiei informației în educație va fi accelerată în continuare și că educația online va deveni în cele din urmă o componentă integrantă a educației școlare.