Școala prietenoasă – utopie sau realitate?

Școala prietenoasă – utopie sau realitate?

Poate fi școala cel mai bun prieten al elevului?

Putem crede în învățământul centrat pe elev?

Putem avea elevi fericiți și curioși?

 

De la aceste întrebări ar putea pleca multe dintre politicile educaționale din România, piese cheie în construirea unui sistem educațional eficient. A ne dori o școală la care elevul vine și pleacă zâmbind reprezintă punctul de start pentru reușită. Caracteristicile sociale, economice, culturale și digitale suferă modificări majore și suntem obligați să actualizăm tabloul școlar la cerințele acestora.

Elevul își dorește să găsească în școală profesori prietenoși, conținuturi adaptate la nevoile și caracteristicile psihopedagogice ale vârstei lor, nu putem rămâne prinși în bariere rigide, este necesar să producem schimbarea în interiorul fiecărei clase. Studiile arată că susținerea autonomiei în sălile de clasă crește motivația și satisfacția internă ale elevilor. Există o corelație între susținere autonomiei  și internalizarea motivației și a satisfacției interne.

Responsabilitatea, integritatea, disciplina și perseverenţa sunt acele caracteristici necesare atingerii învățământului centrat pe elev. O relaţie constructivă de comunicare dintre profesor-elev se concretizează prin toleranţă, adevăr, suport afectiv, evaluare obiectivă din partea profesorilor şi un câştig al respectului, nu o impunere a lui. Entuziasmul, creativitatea, flexibilitatea și adaptabilitatea reprezintă calități ale profesorului care corelează pozitiv cu succesul școlar al elevilor săi, astfel este ușor de observat faptul că influența personalității profesorului determină modificări în personalitatea elevului.

Elevul prezintă o personalitate amplă și dinamică, asupra căruia profesorul își manifestă influența continuu. Pentru a construi un mediu educațional prietenos elevul trebuie întotdeauna sa fie apreciat și valorificat după definirea sa ca personalitate. Aflat într-un proces continuu de transformări comportamentale, emoționale și atitudinale, elevul preia atât aspecte pozitive cât și negative din imaginea afișată de către cadrul didactic, mergând cu ele mai departe în construcția propriei sale persoane. Din aceste considerente, este deosebit de important să ne centrăm interesul asupra stării de bine a elevilor dar și asupra stârnirii cuirozității acestora. Chiar dacă la prima vedere, ,,rețeta de coacere’’ a fericirii și curozității elevului este una greu de realizat, este important să cunoaștem ingredientele acesteia:

  • Empatie
  • Abilități psihopedagogice
  • Afecțiune
  • Comunicare pozitivă
  • Încredere
  • Pasiune

Cred în această rețetă și în capacitatea ei de a porni construcția unei școli prietenoase. Voi ce ingrediente mai adăugați?

 

Lect.univ.dr. Cristina Ghiță este Lector univ.dr. în cadrul Departamentului de Formare a Profesorilor,

profesor in romania

Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București și are o experiență semnificativă din poziția de trainer pentru cursuri de dezvoltare personală cu adolescenții și ținerii.
Tema tezei de doctorat a vizat subiectul comunicării persuasive în mediul educațional. Până în prezent are un număr de 20 de articole de cercetare științifice publicate în reviste internaționale.
Se consideră o persoană fericită deoarece are ocazia de a face ceea ce îi place și pentru că este înconjurată de oameni frumoși.
Este pasionată de scris și de citit, iar în timpul liber preferă să merg la cinema, este fan filme românești. Consideră că tot ceea ce facem ne definește ca oameni!

 

Mai multe materiale ale Cristinei, pe blog.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *