Diversificarea la bebeluși
Momentul diversificării copiilor îi poate speria pe mulți dintre părinți. Dacă abia au trecut cu bine de primele luni de acomodare, în jurul vârstei de șase luni începe o nouă perioadă cu pietre de încercare pentru mămici, mai ales. Începem să analizăm, să căutăm, să citim, să întrebăm, să cântărim. Și parcă niciodată nu suntem pe deplin mulțumite de rezultat și mereu parcă mai trebuie ceva, și mai avem nevoie de timp și pentru noi, și pentru familie, și pentru celălalt/ceilalți copii și așa mai departe.
De ce să introducem alimente solide?
Nu pentru că laptele de mamă își pierde din proprietăți, ci pentru că îi cresc bebelușului nevoile. Începe să devină mai activ, are multe perioade de joacă, se mișcă mai mult, doarme mai puțin. Are deci nevoie de alimente care să îi asigure mai multă energie.
Când este momentul să introducem alimentele solide?
Noile recomandări ale ESPGHAN (Societatea Europeană pentru Gastroenterologie și Nutriție)spun că alimentele trebuie introduse în cantități foarte mici, după 17 săptămâni, începutul celei de-a 5-a luni de viață), când sistemul imunitar se pregătește pentru a înțelege și a recunoaște anumite proteine străine- numite antigene- ca proprii și să nu le atace mai târziu. Astfel s-ar reduce riscul sensibilizărilor alimentare întârziate sau chiar a alergiilor.
Studiile ESPGHAN susțin că funcțiile gastrointestinale și renale sunt suficient de mature la aproximativ 4 luni împlinite pentru a permite sugarilor să proceseze, să metabolizeze substanțele nutritive ale alimentele. Recomandările privind anumite tipuri de alimente complementare ar trebui să ia în considerare tradițiile și obiceiurile de alimentare ale populației. Pentru sugari trebuie să li se ofere o varietate de alimente, inclusiv alimente cu diferite arome și texturi, ba chiar legume verzi cu gust amar, pentru că orice gust se educă.
Pe de altă parte, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) susține că sugarii ar trebui să înceapă să primească alimente în plus față de laptele matern începând cu 6 luni. Inițial se oferă de 2–3 ori pe zi între 6–8 luni, crescând la 3–4 ori pe zi între 9–11 luni și 12–24 luni cu gustări nutritive suplimentare oferite de 1–2 ori pe zi, după cum se dorește.
Chiar și după introducerea alimentelor solide, în orice formă, chiar și de piureuri, toți specialiștii recomandă în continuare alăptarea.
Atenție!Laptele de vacă este o sursă de fier scăzută și oferă o cantitate mare de proteine, grăsimi și energie în exces. Nu se recomandă utilizarea acestuia ca băutură principală înainte de vârsta de 12 luni, deși cantități mici pot fi adăugate la alimente complementare.
De asemenea, trebuie evitate zahărul și sare în primele luni de diversificare. Mâncărurile pot fi condimentate, pentru gust, cât mai natural- pătrunjel, mărar, salvie, usturoi etc.
În studiile și recomandările ESPGHAN se susține că există unele dovezi care sugerează că ar putea exista o fereastră critică pentru introducerea alimentelor solide în formă brută și că eșecul de a accepta astfel de alimente pe la vârsta de 9–10 luni poate fi asociat cu un risc crescut de dificultăți în alimentație și, ulterior, cu un consum redus de grupuri importante de alimente, cum ar fi fructele și legumele.
Semne că bebelușul tău este pregătit pentru diversificare, în cazul copiilor sănătoși
- Se uită cu interes și poftă la noi, când mâncăm
- Poate să stea în funduleț sau cât mai aproape de această poziție, pentru că nu-l putem hrăni cu alimente complementare întins
- Își coordonează bine mișcările. Adică intenția de a apuca ceva și a duce respectivul obiect (sau aliment) unde își dorește ar trebui să fie corelate
- Este interest de ce e în linguriță și în farfurie
- Poate să mențină și să plimbe mâncarea în guriță
Conform ESPGHAN, între 4 și 6 luni (26 săptămâni, începutul celei de-a 7-a luni), bebelușul are deja abilitățile motorii necesare pentru a face față și în siguranță alimentelor complementare, oferite printr-o metodă adecvată vârstei și dezvoltării copilului, cu o consistență corectă.
În cadrul concluziilor studiilor OMS, există o recomandare și în ceea ce privește prepararea și administrarea alimentelor. Părinții ar trebui să fie atenți la siguranța procesării, adică să ia măsuri pentru a minimiza riscul de contaminare cu agenți patogeni. Mâncarea ar trebui să fie dată într-o manieră adecvată, adică cu o textură adecvată pentru vârsta copilului.
În cartea pe care am publicat-o, “Rețete aburite pentru mămici grăbite”, majoritatea preparatelor sunt 
gătite la abur, o modalitate sănătoasă de preparare termică a alimentelor, dar mai ales una lipsită de griji- fără flacără la aragaz, fără grijă că scade apa la fiert, fără cratiță arsă sau temeinic de curățat, cu ingrediente păstrate calde, cu nutrienții, vitaminele, gustul păstrate intact. Specialiștii susțin că metoda la abur este cea mai potrivită pentru bebeluși. Atunci când fierbem în apă, o parte din nutrienți se pot transfera în apă, iar pe aceasta o aruncăm, n-o folosim. De exemplu, vitaminele hidrosolubile ajung în apă și o mare parte dintre elenu mai rămân în mâncare. Când fierbem la abur, practic alimentul este copt din intgerior, nu se produce niciun transfer de vitamine și minerale către niciun lichid, bebelușul beneficiază de toți nutrienții de care are nevoie.
Oricum ați găti, oricând ați începe diversificarea, țineți cont, dragi părinți, că fiecare copil este unic și evitați comparațiile! Un copil care este clinic sănătos și care este în graficul de creștere și dezvoltare nu va rămâne niciodată flămând și nu va muri niciodată de foame. Copiii transmit foarte clar semnale pentru când le este foame, când s-au săturat. Și oricum ar fi, oricât de îngrijorați sau dedicați am fi, să evităm hrănirea pentru alinare sau ca recompensă.
Sunt Izabela Caragea Marinescu: aici
- consultant in educatie
- consilier pentru dezvoltare personala
- antreprenor, fondator al unui club pentru copii
- mama a doi baieti superbi
- de formare jurnalist
- prezentator TV
Alte materiale ale specialistilor: pe blog