De unde vine fericirea?
Principala sursă a fericirii a fost descoperită în urma celui mai vechi experiment ştiinţific aflat încă în desfăşurare în SUA, The Harvard Study of Adult Development. Acest efort de cercetare se desfăşoară din 1937 şi a pornit de la o întrebare simplă: există o formulă pentru „o viaţă bună”? Cu alte cuvinte, ce îi face pe oameni fericiţi?
John Medina afirmă că „aceste rezultate simplifică întrebarea «cum creştem copii fericiţi». Dacă vreţi să fie fericiţi, va trebui să învăţaţi copiii cum să socializeze eficient”. Autorul expune două calităţi care sunt asociate competenţelor sociale: empatia şi reglarea emoţională. (sursa: descoperă.ro)
Cum se poate dezvolta empatia copilului:
- Prin felul în care îl învățăm că trebuie să ne pese de cei din jurul nostru, să îi îngrijim și să îi apreciem, să fim conștienți de existența lor și de modul în care trăiesc (copiii pot învăța aceste valori prin responsabilitatea de a îngriji o ființă sau o plantă);
- Exprimarea gratitudinii față de cei care ne fac viața mai ușoară prin crearea de anumite produse/servicii;
- Conectarea cu alte culturi (copiii pot învăța, săptămânal, despre o țară sau o cultură diferită).
Cum se comportă copilul empatic:
- Are încredere în forțele proprii și respectă pe cei din jurul lui;
- Are capacitatea de a recunoaște și exprima propriile emoții, având ca rezultat reducerea tensiunii și încetarea conflictelor;
- Manifestă toleranței la diferența de opinii ale altora, chiar dacă acestea nu coincid cu ale sale;
- Are o atitudine de înțelegere și acceptare a celorlalți.
Interacționând, copiii învață:
- abilități necesare pentru a lega prietenii (cum să relaționeze cu altă persoană, cum să se integreze într-un grup de copii care se joacă, cum să obțină o jucărie preferată de la alt copil, sau cum să împartă propria jucărie cu alți copii, cum să ofere ajutor altui copil, utilizarea formulelor de politețe, etc);
- să identifice emoțiile proprii și ale celor din jur, să înțeleagă în ce situații apar (bucuria când primește o jucărie/carte, tristețe când îi lipsește ceva, uimire când are parte de o surpriză, etc).
Ce îl face pe copil fericit?
Fericirea ta: dacă dorim să avem copii fericiți, este necesar, mai întâi să oferim noi, ca părinți, exemple demne de urmat, să ne bucurăm și să fim recunoscători, permanent, pentru ceea ce avem, deoarece fericirea vine, de multe ori din lucruri aparent simple.
Afecțiunea primită din partea membrilor familiei
Nimic nu se compară cu afecțiunea primită, necondiționat, din partea părinților. Copilul care primește afecțiune din partea părinților și a celorlalți membrii ai familiei, se simt mai încrezători în forțele proprii, sunt veseli și mai dipuși la interacțiune cu alți copii, au curajul de a -și exprima propriile opinii și de a-și exprima cele mai ascunse gânduri, deoarece simte că nu va fi judecat.
Timpul alocat jocului/lecturii/vizionării de spectacole împreună cu el:
Pentru majoritatea copiilor, indiferent de vârstă, este foarte important timpul petrecut împreună cu părinții, chiar și atunci când vizionează un film de desene animate, sau un spectacol de teatru de păpuși; faptul că și părinții lor se bucură și discută cu copiii despre acțiunile personajelor, îi fac fericiți pe copii. Este aceeași nevoie de împărtășire a emoțiilor pe care o simte și un adult care preferă să vizioneze, de exemplu, un meci de fotbal pe stadion, împreună cu prietenii, în detrimentul vizionării acestuia acasă, singur, în fața televizorului.
Apreciarea efortului depus pentru realizarea/finalizarea unei acțiuni și să nu fie comparat cu alți copii
Este foarte important ca un copil să înțeleagă că vorbele și acțiunile noastre pot fi puternice și că acestea pot încuraja sau demoraliza. Lauda trebuie să însemne o apreciere a defortului depus (”Bravo, ai reușit să dansezi corect, deoarece ai muncit foarte mult.”, în detrimentul afirmației ”Bravo, ești foarte talentat”); trebuie adoptată această atitudine, deoarece copilul nu trebuie să înțeleagă doar faptul că are un dar special, ci că a făcut un efort suplimentar pentru a avea succes.
Este foarte important să nu ne comparăm copilul, deoarece fiecare individ are propriul ritm de dezvoltare și propriile aspirații.
Crearea de amintiri plăcute se întipăresc în memoria copilului încă de la cele mai fragede vârste, când părinții petrec cât mai mult timp împreună cu el, în mod special, prin activitatea de joc; cu cât ne apropiem mai mult de comportamentul copilului, cu atât bucuria lui este mai mare (dacă este necesar, ne putem rostogoli împreună cu el pe covor, putem să imităm grimase, etc).
Oferirea oportunității de a vorbi despre gândurile și sentimentele lui
Putem prezenta copilului ideea creării unui loc magic, în care orice membru al familiei se poate retrage când dorește să-și găsească liniștea. Solicitați-i ajutorul pentru a alege și amenaja acest loc magic cu diverse obiecte, cărți, ilustrații, etc.
Puteți să îi solicitați copilului crearea unui simbol pentru acesta și să stabiliți, împreună, lucrurile pe care le-ați putea face într-un astfel de loc: să se relaxeze, să citească, să stea de vorbă, să rezolve conflicte, etc.
Atunci când îl nemulțumește ceva, copilul se poate manifesta prin reacții diverse (încruntare, refuzul de a mai participa la o activitate pe care, de obicei, o agreează, etc) deoarece nu își poate defini starea; aici intervine rolul adultului, care trebuie să formuleze o serie de întrebări, care îl vor ajuta să înțeleagă emoțiile trăite și îi vor sluji ca reper în situații noi.
Amândoi veți avea de câștigat de pe urma amenajării acestui loc magic, care nu este altceva decât o oază de liniște.
Fericirea părinților este fericirea copiilor,
Fericirea copiilor este fericirea părinților!
Prof. Stefania Tudorache este autoarea primei carti de poezii interactive pentru copii: Magia Punctelor.