Origine – Paști
Cuvantul Paști provine in limba romana din forma bizantino-latina Pastihae a cuvantului de origine ebraica Pasah („a trecut”), poate mostenit de evrei de la egipteni. Evreii numesc Pesah (Paște) — sarbatoarea libertatii sau a azimilor, — sarbatoarea lor anuala in amintirea evenimentelor relatate in Biblie ale trecerii prin Marea Rosie si a eliberarii lor din robia Egiptului, care coincide cu prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara.
Termenul ebraic de Paști a trecut prin forma lui aramaica – Paskha פסחא (folosita pana azi in ebraica pentru a denumi Paștile crestine) in vocabularul crestin pentru ca evenimentele istorice care sunt comemorate in sarbatoarea crestina, adica patimile, moartea si Învierea Domnului au coincis cu Paștele evreilor din anul 33. Obiectul sau motivul Paștilor crestine a devenit cu totul altul de
cat al Pastilor evreilor, care fusese la vremea respectiva celebrat de Isus si apostoli, intre vechea sarbatoare iudaica si cea crestină nefiind ulterior, dupa o parte din teologii crestini, alta legătura decat una
de nume si de coincidenta cronologica.
Semnificatie – Paști
Paștile reprezinta una dintre cele mai importante sarbatori anuale crestine, care comemoreaza evenimentul fundamental al crestinismului, Invierea lui Isus Hritos, considerat Fiul lui Dumnezeu in religiile crestine, in a treia zi dupa rastignirea Sa din Vinerea Mare. Data de inceput a Paștilor marcheaza inceputul anului ecleziastic crestin.
Modul de calcul a datei sarbatorii Paștelui crestin
Data celebrarii Paștilor are la baza doua fenomene astronomice: echinoctiul de primavara si miscarea de rotatie a Lunii in jurul Pamantului. Astfel, Paștile se serbeaza in duminica imediat urmatoare primei luni pline dupa echinoctiul de primavara.
Cronologia sarbatorilor pascale
Sarbatoarea Paștilor este precedata de o lunga perioada de post, in care se comemoreaza evenimentele premergatoare Invierii Domnului. Ultima saptamana din Postul Mare, numita Saptamana Patimilor, incepe in Duminica Floriilor, cand se sarbatoreste intrarea lui Isus Hristos in Ierusalim, si se sfarseste in Sambata Mare. Este saptamana in care sunt comemorate patimile lui Iisus, rastignirea si moartea Sa din Vinerea Mare.
Obiceiuri de Paști
- Cel mai raspandit obicei crestin de Paști este vopsirea de oua rosii, a caror prezenta este obligatorie pe masa de Paști, desi in prezent se vopsesc oua si de alte culori. In folclorul romanesc exista multe legende care explica de ce se inrosesc oua de Paști si de ce ele au devenit simbolul sarbatorii Invierii Domnului. Una dintre ele relateaza ca Maica Domnului, care venise sa-si planga fiul rastignit, a asezat cosul cu oua langa cruce si acestea au fost inrosite de sangele care picura din ranile lui Iisus.
- Cu ocazia sarbatorilor Pascale gospodinele prepara si alte mancaruri traditionale: cozonac, pasca, drob.
- In cateva sate fagarasene, in Lunea Luminata se sarbatoreste cel mai harnic fecior din sat, prin obiceiul agrar Plugarul.
- Batranii spun ca din primul ou ciocnit in ziua de Paști trebuie sa manance toti membrii familiei, pentru a fi intotdeauna impreuna;
- Daca ai ciocnit un ou cu doua galbenusuri in prima zi de Paști, pregateste-te de nunta. O vorba veche din batrani spune ca ai sa te insori foarte curand;
- In mai multe sate din Moldova, traditia cere sa ne spalam pe fata cu apa dintr-un vas in care au fost puse flori, bani si un ou rosu. Se zice ca astfel vom fi rumeni precum oul roșu, bogati si sanatosi. Potrivit aceluiasi obicei, cel care se spala ultimul din acest vas ia banii;
- Bucovinenii ciocnesc ouale incondeiate „cap cu cap” in prima zi de Paști. Abia din a doua zi ei le ciocnesc si „dos cu dos”.
- In unele sate moldovenesti se spune ca cel al cărui ou nu se sparge de Paști isi va gasi sfarsitul inaintea celuilalt. Pe de alta parte, daca spargi oul, vei fi voinic tot anul;
- O alta traditie de pe malurile Prutului cere ca oul de Paști sa fie mancat, iar cojile sa fie aruncate neaparat pe drum;
- In Bucovina, fetele tinere merg la biserica in noaptea de Inviere si spala limba clopotului cu apa neinceputa. Apoi, in zori, fetele se spala pe fata cu aceasta apa fiindca astfel le-ar face mai atragatoare pentru flacaii din sat;
- In mai multe zone din Moldova oamenii pun dimineata un ou rosu si unul alb intr-un vas cu apa. Apoi se spala cu apa acea se dau pe obraji cu cele doua oua, lasand apoi cate o moneda in acel vas. Cei care fac astfel vor avea obrajii rumeni si pielea alba precum cele doua oua, tot anul;
- La intoarcerea acasa, cel care aduce Lumina Sfanta de la slujba de Inviere trebuie sa faca o cruce din fum pe grinda usii, pentru ca toata gospodaria sa fie protejata de rele;
- In multe sate din dreapta Prutului, tinerii iau toaca din biserica si o duc in cimitir, unde trebuie sa o pazeasca. Daca aceasta e furata, trebuie sa dea o petrecere in cinstea hotilor.
- In unele localitati de munte din Vrancea, există traditii numite „valaritul”, „scranciobul” sau suratele.
Sursa: Wikipedia